Festivalul „Maria Tănase”: 45 de solişti în recitaluri, peste 60 de concurenţi

17 noiembrie 2011

Autor: Magda Bratu

Sursa: http://www.cvlpress.ro/?p=26902

Doar câteva zile până la deschiderea celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului-Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase” – deja brand al Craiovei şi „marcă înregistrată” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Dolj, dar şi a Consiliului Judeţean Dolj, care anul acesta îl susţine financiar cu aproape 400.000 de lei.

Evenimentul se va desfăşura în perioada 21-26 noiembrie şi va aduce în faţa publicului nu mai puţin de 45 de interpreţi ai folclorului românesc, care vor susţine recitaluri. Aspiră să urce pe aceeaşi scenă şi să câştige unul dintre premii (a căror valoare totală se ridică la 5.000 de euro!) şi peste 60 de tineri, solişti vocali şi instrumentişti, din 20 de judeţe ale ţării, dar şi din comunităţile româneşti din Serbia şi Republica Moldova. Însă mai întâi au de trecut o preselecţie, mai apoi trebuie să convingă un juriu prezidat de maestrul Tudor Gheorghe şi avându-l printre membri pe îndrăgitul interpret Dumitru Fărcaş.

Spectacolele-concurs, urmate de recitaluri, se vor desfăşura, începând cu ora 18.30, miercuri, 23, şi joi, 24 noiembrie, iar vineri, 25 noiembrie, de la aceeaşi oră, va avea loc Gala Laureaţilor. Biletele pentru Festival s-au pus deja în vânzare la sediul CJCPCT Dolj (Craiova, strada „Alexandru Macedonski” nr. 28), la preţul de 15 lei/spectacol/persoană.

Mihai Fifor, Aurelia Popescu şi Nicolae Dumitru

«Aşa cum i-am obişnuit pe cei care îndrăgesc cântecul popular tradiţional, Festivalul „Maria Tănase” – un proiect care credem că a atins deplina maturitate şi care este îndelung aşteptat de publicul craiovean şi nu numai – merge mai departe. Este o investiţie deosebit de importantă a Consiliului Judeţean Dolj, discutăm de sume însemnate alocate anul acesta – aproape 400.000 de lei», a precizat, ieri, directorul Festivalului, Mihai Fifor.

Înscrierile la preselecţia naţională continuă. Patru tineri doljeni în concurs

Acesta a anunţat că, până în prezent, peste 60 de interpreţi de muzică tradiţională românească, solişti vocali şi instrumentişti, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani, s-au înscris la preselecţie. Concurenţii provin din peste 20 de judeţe ale ţării, dar şi de peste hotare. „Vin şi din Serbia, şi Republica Moldova, pentru că, deşi Festivalul are o titulatură devenită deja brand, noi considerăm că este absolut firesc să îi primim şi pe cei din comunităţile româneşti din afara graniţelor. Ne-am fi bucurat să vină şi din Ungaria sau din Bulgaria, cum s-a mai întâmplat”, a mai spus Fifor, adăugând că înscrierile la preselecţia naţională – care se va desfăşura la sediul Teatrului Naţional din Craiova, în zilele de 21 şi 22 noiembrie – continuă până duminică, 20 noiembrie.

Între concurenţii care o vor avea de convins juriul de calităţile lor se numără şi patru tineri doljeni. «Noi am organizat deja o preselecţie locală, pe data de 29 octombrie a.c., nedorind să aglomerăm juriul naţional şi cu participanţii din judeţul nostru. De aici au fost selectaţi patru tineri, toţi solişti vocali, elevi sau absolvenţi ai Şcolii Populare de Arte „Cornetti” din Craiova, care vor mai trece o dată prin „furcile caudine” ale preselecţiei. Dar nu e obligatoriu să rămână toţi patru în competiţia finală», a mai spus directorul Festivalului. Este vorba despre Vlad Marian Ionuţ (n. 1986) – din zona Romanaţiului, de meserie tehnician silvic; Boabă Nicoleta (n. 1991) – din Craiova, studentă; Ceană Mihaela Diana (n. 1994) – din Melineşti, elevă la Grupul Şcolar „Al. Macedonski”; Celea Livia Ileana (n. 1992) – din Braloştiţa, studentă la Departamentul de Muzică din cadrul Universităţii din Craiova.

În recitaluri – solişti din toate zonele etnofolclorice, inclusiv laureaţi ai ediţiilor trecute

Despre structura spectacolelor prezentate pe 23, 24 şi 25 noiembrie, pe scena Teatrului Naţional „Marin Sorescu”, directorul Festivalului „Maria Tănase” spune că „este cea cu care am obişnuit încă de foarte mulţi ani publicul”. Astfel, serile de miercuri şi joi se vor deschide la 18.30 cu concursul propriu-zis, care se va desfăşura pe parcursul a două ore, apoi vor urma recitalurile susţinute de cunoscuţi şi îndrăgiţi interpreţi ai cântecului popular românesc, mulţi dintre ei fiind chiar laureaţi ai ediţiilor precedente ale Festivalului „Maria Tănase”.

„Am plecat de la ideea că este necesar ca Festivalul să-şi demonstreze valoarea încă o dată. Cel care reuşeşte să ia un premiu pe această scenă are un certificat de garanţie că poate să reuşească într-o carieră ulterioară de interpret de muzică populară. Aşa că, pentru a face această dovadă, ne-am gândit să-i invităm aici pe toţi laureaţii de la ultimele cinci-şase ediţii, pentru a demonstra publicului craiovean şi celui din întreaga ţară că aceşti copii minunaţi care au câştigat aici un premiu duc mai departe cântecul popular românesc, în forma sa autentică», a menţionat Mihai Fifor. Acesta a mai precizat că „s-a încercat ca fiecare seară de spectacol să aibă o distribuţie cât mai echilibrată – atât în privinţa zonelor etnofolclorice de provenienţă a soliştilor, dar şi a numelor celebre sau mai puţin cunoscute ale cântecului popular românesc” şi că „joi va fi o seară mai specială, a Doljului, pentru că sunt foarte mulţi câştigători ai unui premiu din această zonă”.

Concurenţii, ca şi interpreţii în recital vor fi acompaniaţi una dintre cele două orchestre aflate pe scenă: cea a Ansamblului Folcloric „Maria Tănase”, condusă de maestrul Nicu Creţu, şi „Lăutarii” din Chişinău (Republica Moldova) – dirijor Nicolae Botgros.

Trofeele Festivalului „Maria Tănase” au fost realizate, ca de fiecare dată, de artistul Mihai Ţopescu

Valoarea premiilor decernate în Gala Laureaţilor depăşeşte suma de 5.000 de euro

Seara de vineri, 25 noiembrie, va da emoţii concurenţilor: de la ora 18.30 se va desfăşura Gala Laureaţilor, în cadrul căreia vor fi decernate premii a căror valoare depăşeşte suma de 5.000 de euro brut. Numai Trofeul valorează 1.000 de euro! La fiecare din secţiunile solişti vocali şi solişti instrumentişti vor fi acordate Premiul I (700 de euro), Premiul al II-lea (600 de euro) şi Premiul al III-lea (500 de euro). În plus, juriul va oferi două Premii Speciale, iar prin votul publicului va fi înmânat un Premiu de Popularitate, fiecare dintre acestea trei valorând 250 de euro.

După cum a precizat Aurelia Popescu, director interimar al Studioului Teritorial TVR Craiova – instituţie care este coproducător al Festivalului –, atât serile de concurs, cât şi Gala Laureaţilor vor fi transmise în direct de TVR Craiova şi de TVR 3, începând cu ora 18.30. „Ca noutate, dorim ca în pauzele dintre recitaluri să arătăm cam ce se întâmplă în culisele acestui Festival”, a mai spus aceasta. De altfel, din echipa Televiziunii Române fac parte şi prezentatoarea celor trei seri de spectacol, Iuliana Tudor, ca şi realizatoarea Festivalului, Elise Stan.

Directorul Mihai Fifor: „Sunt vremuri grele, dar Festivalul trebuia dus mai departe”

„Sperăm să fie o ediţie măcar ca celelalte din punct de vedere calitativ, dacă nu chiar mai bine conturată, mai bine realizată”, a conchis Nicolae Dumitru, director interimar al CJCPCT Dolj. „Aş zice, cu ceva mai mult curaj, că nu numai că va fi o ediţie mai bună decât celelalte, dar credem noi că prin eforturile tuturor va fi o ediţie memorabilă, care să îndemne să ducem mai departe acest proiect. Este complicat, sunt vremuri grele, dar, cu toate acestea, Festivalul trebuia dus mai departe. Discutam şi cu dl. preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, şi spuneam că şi în 1977, anul seismului devastator pentru România, s-a desfăşurat. Aşa că nu ne rămâne decât să-i invităm pe craioveni în număr cât mai mare la sala Teatrului Naţional!”, a completat directorul Mihai Fifor.

Juriul naţional – în faţa căruia concurenţii vor evolua şi la preselecţiile din 21 şi 22 noiembrie, dar şi la spectacolele-concurs din 23 şi 24 noiembrie – îl are ca preşedinte pe maestru Tudor Gheorghe, iar ca membri pe Ştefan Cigu – dirijor al Orchestrei Profesioniste „Dor românesc” al Centrului Judetean pentru Cultura Bistriţa-Nasaud; Ioan Cobâlă – dirijor al Orchestrei „Rapsozii Botoşanilor”, Botoşani; Marin Constantin – dirijor al Orchestrei „Doina Oltului”, Slatina; Dumitru Fărcaş – instrumentist; Niţă Frăţilă – şef Catedra de Muzicologie şi Etnomuzicologie a Academiei de Arte din Novi Sad, Serbia; Marius Hristescu – compozitor, dirijor, director artistic al Filarmonicii „Oltenia” din Craiova; Marcel Parnica – profesor, prim-dirijor al Ansamblului Profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu; Marius Szabo – dirijor al Ansamblului „Transilvania” din Baia Mare. Secretar al juriului este Nicolae Dumitru – profesor, director al CJCPCT Dolj.

În recitaluri:

• Miercuri, 23 noiembrie: Olguţa Berbec, Adriana Bucevschi, Mariana Ionescu Căpitănescu, Vasile Ciobanu, Cristian Fodor, Lavinia Goste, Sirma Granzulea, Constantin Lătăreţu, Ana Ilca Mureşan, Ana Pacatiuş, Cristian Pomohaci, Steliana Sima, Stana Stepanescu, Luciana Văduva, Marius Zorilă
• Joi, 24 noiembrie: Lavinia Bârsoghe, Maria Didraga, Nicu Dumitrică, Constantin Enceanu, Viorica Macovei, Manuela Motocu, Maria Rotaru, Modălina Stoica, Cosmin Streaţă, Izabela Tomiţa, Mioara Velicu, Gelu Voicu, Florica Zaha, Mirela Zisu
• Vineri, 25 noiembrie: Veta Biriş, Alexandru Brădăţean, Margareta Clipa, Leontina Dorca, Emilia Dorobanţu, Viorica Flintaşu, Florentina şi Petre Giurgi, Maria Dan Golban, Casandra Maria Hauşi, Nicuşor Iordan, Nineta Popa Ionescu, Maria Loga, Ilie Medrea, Petrică Mâţu Stoian, Niculina Stoican, Gabriela Tuţă.

...în D'ale Bucureştilor

De unde sa incep si unde sa sfarsesc, gandindu-ma la amintirea Mariei, ofteaza Gaby Michailescu, indoit mai mult sub greutatea gandurilor decat a celor 97 de ani.
Impresarul Mariei Tanase traieste intr-o casuta modesta, pe strada Ing Cristescu, in vecinatatea Pietii Muncii. "Frate cu ea de vis, i-am stat in umbra cat a colindat toate provinciile romanesti, in cele 42 de turnee pe care le-am facut impreuna. A suierat vantul, s-a copt graul in caldul painii si s-a dus pe firul anotimpurilor, frunza verde romanesca atat cat amintirea ei sa dainuiasca in veci", isi aminteste in cartea sa "Maria cea fara de moarte".

Cea care a dat folclorului romanesc un certificat de noblete a fost, inexplicabil, uitata de condeiele culturale autohtone. Numele ei mai e pastrat de o tablita ruginita, pe o strada periferica, situata dincolo de marginea Bucurestiului. Maria Tanase, fata gradinarului oltean Mos Tanase, venit la Bucuresti sa faca avere din vanzarea de flori, a crescut in Mahalaua Caramidarilor printre flori si cantece. Nu si-a cules cantecele din Arhiva de Folclor ci de la cantaretii anonimi: de la sezatorile taranilor si lautari batrani de cartier. Pe timpul verii mergea in locul de bastina matern sa creasca impreuna cu cantecele sale. Mama sa era fagarasanca, de sub munte, de la Carta. De aceea, istoria vietii ei nu o vom gasi in carti ci in bocetul si cantecul popular. Vocea ei, fara portativ si fara bemol la cheie, e invelita de o inteligenta innascuta. O inteligenta, spune Geo Bogza, "ca a unui spargator de nuci, care a spart coaja lucrurilor pentru a ajunge la miezul pur al cantecului". Fara profesor si fara conservator a cantat ca o femeie de la tara in al carei stih traieste satul romanesc. De aceea, cantecele populare sunt cantate de atatia altii si doar de ea: "Nu e pe placul Conservatorului, nu are scoala. Cu atat mai bine. Nici sa nu aiba; isi ingaduie sa ne farmece fara sa stie cum", nota un cronicar in ziarul Timpul. Pastrand autenticitatea versului si a melodiei, pasarea maiastra, cum o numea Iorga, a imperecheat in cantecul ei franturi de viata, trairile de zi cu zi a oamenilor desavarsiti prin simplitate. Probabil ca la acest lucru se referea Arghezi in notele sale: "Ea stie sa calce cuvantul si silaba si sa dea, fara gres, ghirlanda in relief a unui suflet de opinca". Reda cantecul popular fara inflorituri care stalcesc sentimentul: "Fiecare frantura are ritm, desen si culoare melodica proprie" spunea Maria. Solista muta folclorul "pe terenuri necunoscute, neintelese sau degradate de obisnuitii nostri diseuri". (revista Radio) A fost invitata in orasul lui Johann Strauss de catre casa de discuri londoneza "Columbia", in studioul careia inregistreaza melodia "Nunta tiganeasca", epuizata in numai cateva saptamani si reeditata in tiraj impresionant.
Il ia pe celebrul acordeonist Faramita Lambru, acompaniatorul ei. Incepe pentru instrumentist cea mai valoroasa perioada din cariera lui. "El era numai al ei. Nu si-a mai luat privirile de la ea, umbra credincioasa a trait numai in respiratia ei" isi aminteste Gaby Michailescu.
Fata in fata cu presedintele Americii
Poposeste pe scena Teatrului Alhambra, pasind cu dreptul alaturi de carabus-ul lui Constantin Tanase. Prin glasul ei, treceau pe rand, veselia, batjocura, durerea, voluptatea intr-un program ce cuprindea cantece din repertoriul francez, spaniol, negro spirituals si melodii populare, cu taraf taranesc alaturi.
De aceea, vocea neprelucrata a artistei ramane un viu document despre o "geografie muzicala" a Romaniei.
Data de 28 septembrie 1938 marcheaza debutul Mariei Tanase in arta cupletului dar si lansarea cantecelor romanesti care poarta publicul in universul ei de dor si nebunie: "Mi-am pus busuioc in par" si "Habar n-ai tu".
George Enescu spunea "Nu stiu de unde vine fata asta, va rog s-o lasati in pace, daca a rasarit din vreo ghinda sanatoasa, samanta va incolti si va creste. Stejarul va umbri curand toate buruienile".
Avea dreptate marele muzician pentru ca "Edith Piaf a noastra" a reusit sa ridice folclorul la rang de arta culta, spunea Valentin Lipatti, fratele celebrului muzician Dinu Lipatti.
Artista pune pe struna povestea locuitorilor vechilor mahalale care faceau hora in jurul Bucurestilor de altadata. Sufletul muzical al mahalalei, un filon pretios, a fost ignorat de folcloristii romani pana atunci. Acele locuri de unde striga jalea si noroiul au disparut dar cantecul lor a ramas.
"Versul mahalalelor ingemaneaza surprinzator elementul citadin cu cel rural rezultand un efect de neasteptata forta ironico-satirica", explica creatoarea.
Maria Tanase a fost aleasa sa reprezinte cantecul popular romanesc pe continentul american, in cadrul Expozitiei Internationale de la New York (1939). Acompaniata de formatia instrumentala condusa de Fanica Luca si de orchestra dirijata de Grigoras Dinicu, a cantat in fata fostului presedinte american Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin, Jascha Heifetz, Constantin Brancusi.
Intalnirea cu genialul sculptor a impresionat-o: "Zi-mi Marie, cantecele noastre numai pentru mine. Se intoarce cu fata la perete, sa nu-l vad si plange. Cand te aud as fi in stare sa daltuiesc pentru fiecare cantec de-al nostru o "Pasare Maiastra", amintesc memoriile Mariei Tanase. Aristide Buhoiu ne spune ca ar fi putut deveni o mare artista celebra in toata lumea dar... "a fost singurul mare artist care nu ar fi putut ramane peste granite. Mereu asculta "chemarea" pamantului. Dupa trei, patru spectacole in strainatate se intorcea in Livada cu Duzi, la mama sa". Regimul legionar i-a distrus placile Dupa 1940 regimul legionar i-a interzis orice activitate artistica. A fost decretat Doliu National, de catre Miscarea Legionara "Regimul Pompelor Funebre" iar muzica populara si de petrecere a fost pusa la index. Motivul real a fost acela ca in cercul de prieteni ai Mariei Tanase se gaseau o serie de intelectuali evrei, precum etnologul Harry Brauner. Legionarii au distrus cu toporul placile de gramofon ale Mariei Tanase si matritele de la casele de discuri.
Dupa cateva luni de "absenta artistica" vocea ei e auzita din nou la posturile de radio. Si nu numai. A urmat turneul din Istanbul, pe scena Teatrului Taxam si recitaluri la Radiodifuziunea din Ankara. Presedintele Turciei i-a oferit un post de cercetatoare la Institutul Etnografic din Istanbul si chiar cetatenia de onoare a Turciei. A refuzat.
Maria Tanase, care a purtat "frunza verde" in lume, spunea cu modestie ca "ar fi cel mai trist lucru pentru un artist sa-si tina minte succesele. Ar insemna ca le-a avut foarte rar". Cea care a creat folclorul din nou, cum spunea slefuitorul "Cuvintelor potrivite", a fost invitata, in decembrie 1943, sa participe la serbarea Pomului de Craciun de la Regimentul de Garda Calare. A cantat piese folclorice si colinde la care au fost prezenti Regele Mihai I si Regina Mama Elena si maresalul Ion Antonescu.
"Ioana d-Arc a Romaniei"
Alaturi de George Enescu, George Vraca si Constantin Tanase colinda spitalele pline de victimele razboiului. Ca o "Ioana d-Arc a Romaniei" cum o numeste Gaby Michailescu, rosteste cuplete la capul feciorilor de tarani cu moartea in suflet, facandu-i sa uite bubuitul tunetelor si zborul srapnelelor.
Drumul actoricesc se asterne sub pasii sai, in anul 1945, cand e aleasa in rolul eroinei "Masa" din drama tolstoiana "Cadavrul viu", avand ca partener pe maestrul Ion Manolescu, a carui discipola era la Conservatorul Regal de Muzica si Arta Dramatica. Aduce in premiera fiorul ei teluric in rolul principal feminin in reprezentatia "Sfinxul din Hollywood" de Nicolae Kiritescu.
Decupam cateva ecouri din croniciile vremii: "In teatrul nostru de dive cu atitudini, intonatii si gesturi confectionate, arta spontana a Mariei este un indreptar. Cand intrupeaza personaje din repertoriul clasic, actorii casca ochii mari si exclama: "Ce-i asta, Ce-nsemneaza, Cum se poate?".
Concomitent, este distribuita in "Opera de trei parale" a lui Brecht, in rolul Jenny Spelunca. La miez de secol o regasim brat la brat cu cantecul popular, la orchestra "Taraful Gorjului" din Tg. Jiu, unde prezinta spectacole apartinand filonului folcloric oltenesc. In aceasta perioada, boala incepe sa se manifeste. Stia ca are cancer la plamani dar nu a spus nimanui. "Isi administra seara de seara, in cabina, injectii anesteziante ca sa poata rezista durerilor ce-i imobilizau gatul' (lucrarea Maria Tanase, autor Maria Rosca).
Maria canta chiar si atunci cand plangea
Nascuta pentru cantecul popular dar nu si pentru un mariaj fericit, Maria n-a avut noroc in dragoste. Casatorita in anii ‘50 cu juristul Clery Sachelarie, nu a fost sustinuta de sotul ei. Gaby Michailescu: "El n-a toata muncit toata viata. Maria il scuza, spunea ca ii e inger pazitor, ca o adora. I-am propus sa-l iau cu mine in turneu, sa ma ajute la realizarea afiselor. A refuzat. Nu fac eu d-astea, a spus dansul".
Multi "binevoitori' povesteste impresarul, au acuzat-o cand si-a luat birjar: "Face pe originala, pe nebuna, si-a luat faeton la scara. Iubiti clevetitori, Maria a suferit de picioare toata viata, avea platfus. Nici Mia Braia, nici Ioana Radu n-au iubit-o pentru ca i-au simtit superioritatea", spune cu tristete Gaby Michailescu.
"Multi barbati si-au frant inima umbland dupa ea", povesteste Gaby Michailescu. Erau simpli clienti ai restaurantelor prin care canta, diplomati coborati in strada numai pentru a o auzi, oameni de afaceri dispusi s-o cumpere cu tot cu strada pe care locuia. “Despre nenumaratii admiratori pe care-i avea si care, in fiecare seara, ii ingropau cabina in flori, nu spunea decat "sunt umbrele mele, nu ma incurca. Umbrele raman umbre!".
A refuzat sa cante la nunti, chiar daca i se oferise o suma foarte mare pentru a interpreta doua cantece: "A fost invitata de onoare, nu lautareasa. Mi-a aruncat banii, desi era plina de datorii... Nesocotitule, cum de ai luat banii omului! Sa n-am de paine si nu cant la nunta", istoriseste Gaby Michailescu.
Maria era generoasa si imprevizibila. La concertele sale le dadea studentilor bilete de favoare pe care le scria pe loc, in cabina, cu rujul.
Colectiona vase de ceramica din toate regiunile tarii. Cei ce au iubit-o au incercat sa pastreze cuibul copilariei ei ca un muzeu de arta populara taraneasca. Comunistii au sters insa amintirea Mariei cu buldozarul, gelosi pe faima universala a celei ce fost premiata postmortem de catre Academia Franceza "Charles Cros" din Paris.
Alaturi de cantecele sale, s-a leganat pe o scurta trecere prin viata, sfarsita la nici 50 de ani. Testamentul ei este impresionant: "Pe un drum secetos, sa se scobeasca o fantana pentru drumetii insetosati. As vrea ca mama sa nu afle de moartea mea, sa i se spuna ca sunt plecata undeva, pentru tratament si din cand in cind sa i se citeasca o carte postala de la mine".
Sotului sau ii spune linistita: "Plec inainte ca sa-ti incalzesc pamantul. Culege-mi visurile pe care le-am avut langa tine si imparte-le oamenilor. Iar voua, cele 49 de frunze verzi din primavara si galbene in toamna pe care mi-am plimbat anii va las cate o lacrima de emotie: Adio, frunza verde, frunza galbena, tu ma salta, tu ma leagana…"

(Postat de Mihaela în 20 Octombrie 2006)

Material realizat cu sprijinul doamnei Adriana Trandafir, actrita de teatru si film, director al Fundatiei Maria Tanase.

"Maria cea fara de moarte" a aparut la editura Eikon. Multumiri editurii clujene si domnului Valentin Ajder.

Alte surse:

Maria Tanase si cantecul romanesc - Petre Ghiata

Maria Tanase - Maria Rosca