Impresarul Mariei Tanase traieste intr-o casuta modesta, pe strada Ing Cristescu, in vecinatatea Pietii Muncii. "Frate cu ea de vis, i-am stat in umbra cat a colindat toate provinciile romanesti, in cele 42 de turnee pe care le-am facut impreuna. A suierat vantul, s-a copt graul in caldul painii si s-a dus pe firul anotimpurilor, frunza verde romanesca atat cat amintirea ei sa dainuiasca in veci", isi aminteste in cartea sa "Maria cea fara de moarte".
Il ia pe celebrul acordeonist Faramita Lambru, acompaniatorul ei. Incepe pentru instrumentist cea mai valoroasa perioada din cariera lui.
Fata in fata cu presedintele Americii
Poposeste pe scena Teatrului Alhambra, pasind cu dreptul alaturi de carabus-ul lui Constantin Tanase. Prin glasul ei, treceau pe rand, veselia, batjocura, durerea, voluptatea intr-un program ce cuprindea cantece din repertoriul francez, spaniol, negro spirituals si melodii populare, cu taraf taranesc alaturi.
De aceea, vocea neprelucrata a artistei ramane un viu document despre o "geografie muzicala" a Romaniei.
Data de 28 septembrie 1938 marcheaza debutul Mariei Tanase in arta cupletului dar si lansarea cantecelor romanesti care poarta publicul in universul ei de dor si nebunie: "Mi-am pus busuioc in par" si "Habar n-ai tu".
George Enescu spunea "Nu stiu de unde vine fata asta, va rog s-o lasati in pace, daca a rasarit din vreo ghinda sanatoasa, samanta va incolti si va creste. Stejarul va umbri curand toate buruienile".
Avea dreptate marele muzician pentru ca "Edith Piaf a noastra" a reusit sa ridice folclorul la rang de arta culta, spunea Valentin Lipatti, fratele celebrului muzician Dinu Lipatti.
Artista pune pe struna povestea locuitorilor vechilor mahalale care faceau hora in jurul Bucurestilor de altadata. Sufletul muzical al mahalalei, un filon pretios, a fost ignorat de folcloristii romani pana atunci. Acele locuri de unde striga jalea si noroiul au disparut dar cantecul lor a ramas.
"Versul mahalalelor ingemaneaza surprinzator elementul citadin cu cel rural rezultand un efect de neasteptata forta ironico-satirica", explica creatoarea.
Maria Tanase a fost aleasa sa reprezinte cantecul popular romanesc pe continentul american, in cadrul Expozitiei Internationale de la
Intalnirea cu genialul sculptor a impresionat-o: "Zi-mi Marie, cantecele noastre numai pentru mine. Se intoarce cu fata la perete, sa nu-l vad si plange. Cand te aud as fi in stare sa daltuiesc pentru fiecare cantec de-al nostru o "Pasare Maiastra", amintesc memoriile Mariei Tanase.
Dupa cateva luni de "absenta artistica" vocea ei e auzita din nou la posturile de radio. Si nu numai. A urmat turneul din
Maria Tanase, care a purtat "frunza verde" in lume, spunea cu modestie ca "ar fi cel mai trist lucru pentru un artist sa-si tina minte succesele. Ar insemna ca le-a avut foarte rar". Cea care a creat folclorul din nou, cum spunea slefuitorul "Cuvintelor potrivite", a fost invitata, in decembrie 1943, sa participe la serbarea Pomului de Craciun de la Regimentul de Garda Calare. A cantat piese folclorice si colinde la care au fost prezenti Regele Mihai I si Regina Mama Elena si maresalul Ion Antonescu.
"Ioana d-Arc a Romaniei"
Alaturi de George Enescu, George Vraca si Constantin Tanase colinda spitalele pline de victimele razboiului. Ca o "Ioana d-Arc a Romaniei" cum o numeste Gaby Michailescu, rosteste cuplete la capul feciorilor de tarani cu moartea in suflet, facandu-i sa uite bubuitul tunetelor si zborul srapnelelor.
Drumul actoricesc se asterne sub pasii sai, in anul 1945, cand e aleasa in
rolul eroinei "Masa" din drama tolstoiana "Cadavrul viu", avand ca partener pe maestrul Ion Manolescu, a carui discipola era la Conservatorul Regal de Muzica si Arta Dramatica. Aduce in premiera fiorul ei teluric in rolul principal feminin in reprezentatia "Sfinxul din Decupam cateva ecouri din croniciile vremii: "In teatrul nostru de dive cu atitudini, intonatii si gesturi confectionate, arta spontana a Mariei este un indreptar. Cand intrupeaza personaje din repertoriul clasic, actorii casca ochii mari si exclama: "Ce-i asta, Ce-nsemneaza, Cum se poate?".
Concomitent, este distribuita in "Opera de trei parale" a lui Brecht, in rolul Jenny Spelunca. La miez de secol o regasim brat la brat cu cantecul popular, la orchestra "Taraful Gorjului" din Tg. Jiu, unde prezinta spectacole apartinand filonului folcloric oltenesc. In aceasta perioada, boala incepe sa se manifeste. Stia ca are cancer la plamani dar nu a spus nimanui. "Isi administra seara de seara, in cabina, injectii anesteziante ca sa poata rezista durerilor ce-i imobilizau gatul' (lucrarea Maria Tanase, autor Maria Rosca).
Maria canta chiar si atunci cand plangea
Nascuta pentru cantecul popular dar nu si pentru un mariaj fericit, Maria n-a avut noroc in dragoste. Casatorita in anii ‘50 cu juristul Clery Sachelarie, nu a fost sustinuta de sotul ei. Gaby Michailescu: "El n-a toata muncit toata viata. Maria il scuza, spunea ca ii e inger pazitor, ca o adora. I-am propus sa-l iau cu mine in turneu, sa ma ajute la realizarea afiselor. A refuzat. Nu fac eu d-astea, a spus dansul".
Multi "binevoitori' povesteste impresarul, au acuzat-o cand si-a luat birjar: "Face pe originala, pe nebuna, si-a luat faeton la scara. Iubiti clevetitori, Maria a suferit de picioare toata viata, avea platfus. Nici Mia Braia, nici Ioana Radu n-au iubit-o pentru ca i-au simtit superioritatea", spune cu tristete Gaby Michailescu.
"Multi barbati si-au frant inima umbland dupa ea", povesteste Gaby Michailescu. Erau simpli clienti ai restaurantelor prin care canta, diplomati coborati in strada numai pentru a o auzi, oameni de afaceri dispusi s-o cumpere cu tot cu strada pe care locuia. “Despre nenumaratii admiratori pe care-i avea si care, in fiecare seara, ii ingropau cabina in flori, nu spunea decat "sunt umbrele mele, nu ma incurca. Umbrele raman umbre!".
A refuzat sa cante la nunti, chiar daca i se oferise o suma foarte mare pentru a interpreta doua cantece: "A fost invitata de onoare, nu lautareasa. Mi-a aruncat banii, desi era plina de datorii... Nesocotitule, cum de ai luat banii omului! Sa n-am de paine si nu cant la nunta", istoriseste Gaby Michailescu.
Maria era generoasa si imprevizibila. La concertele sale le dadea studentilor bilete de favoare pe care le scria pe loc, in cabina, cu rujul.
Colectiona vase de ceramica din toate regiunile tarii. Cei ce au iubit-o au incercat sa pastreze cuibul copilariei ei ca un muzeu de arta populara taraneasca. Comunistii au sters insa amintirea Mariei cu buldozarul, gelosi pe faima universala a celei ce fost premiata postmortem de catre Academia Franceza "Charles Cros" din
Alaturi de cantecele sale, s-a leganat pe o scurta trecere prin viata, sfarsita la nici 50 de ani. Testamentul ei este impresionant: "Pe un drum secetos, sa se scobeasca o fantana pentru drumetii insetosati. As vrea ca mama sa nu afle de moartea mea, sa i se spuna ca sunt plecata undeva, pentr
u tratament si din cand in cind sa i se citeasca o carte postala de la mine".Sotului sau ii spune linistita: "Plec inainte ca sa-ti incalzesc pamantul. Culege-mi visurile pe care le-am avut langa tine si imparte-le oamenilor. Iar voua, cele 49 de
(Postat de Mihaela în 20 Octombrie 2006)
Material realizat cu sprijinul doamnei Adriana Trandafir, actrita de teatru si film, director al Fundatiei Maria Tanase.
"Maria cea fara de moarte" a aparut la editura Eikon. Multumiri editurii clujene si domnului Valentin Ajder.
Alte surse:
Maria Tanase si cantecul romanesc - Petre Ghiata
Maria Tanase - Maria Rosca
